Bullying
De la Saferpedia
Bullying-ul (ȋn traducere din engleză – agresiune sau intimidare) reprezintă acele acte de violență repetate de-a lungul timpului, prin care un copil, un grup de copii sau alte persoane se folosesc de avantajul puterii fizice si a presiunii psihice exercitate asupra persoanelor și/sau copiilor mai slabi.
Agresiunea ȋn școală și la locul de muncă este de asemenea menționată ȋn lege ca fiind un abuz ȋn funcție de caz.
În discursul colocvial, bullying-ul descrie adesea o formă de hărţuire comisă de un agresor care deţine mai multă putere fizică şi/sau putere socială decât victima. Victima agresiunii este uneori menționată ca țintă. Hărțuirea poate fi verbală, fizică și/sau psihică sau emoțională. De obicei, agresorii au fost la rândul lor victime ale agresiunii, cum ar fi copii abuzați acasă sau adulți care sunt agresați de colegii lor.
Bullying-ul poate apare ȋn orice mediu din societate, la școală, biserică, la locul de muncă, la domiciliu sau ȋn cartiere, cu alte cuvinte, în locurile unde oamenii interacționează ȋntre ei.
Cuprins |
Definiție
Agresiunea este un act repetitiv de comportament agresiv ce are ca scop rănirea ȋn mod intenționat a unei alte persoane, fizic sau mental. Indivizii care apelează la agresiune sunt persoane care se comportă ȋntr-un anumit mod, câștigând astfel putere asupra unei alte persoane. Agresiunea include abuzul verbal sau nonverbal, abuzul fizic, excluderea de la activități sociale sau constrângerea. Unii agresori adoptă acest comportament pentru a atrage atenția și/sau pentru a câștiga popularitate.
Statisticile arată că agresiunile pot fi ȋmpărțite ȋn două categorii: agresiunea directă și indirectă - cunoscută ca și agresiune socială.
- agresiunea directă implică ȋn mare parte agresiuni fizice cum ar fi: ȋmpingerea, aruncarea de obiecte ȋn victimă, pălmuirea, sufocarea, lovirea cu piciorul, tragerea de păr, zgârierea, mușcarea, ciupirea, etc.
- agresiunea socială sau indirectă este caracterizată prin amenințare și recurgerea la metode de izolare socială a victimei. Izolarea se realizează printr-o largă varietate de tehnici: bârfirea, refuzul de socializare cu victima, intimidarea persoanelor care își manifestă interesul de a se apropia de victimă, criticarea stilului de ȋmbrăcăminte a victimei sau a acesteia în general; se pot include și rasismul, religia, dizabilitatea, etc. Alte forme de agresiuni indirecte, mai subtile, pot fi rostirea numelui ȋntr-o anumită manieră deranjantă, aplicarea tehnicii de „tăcere”, manipularea, minciuna, răspândirea de zvonuri adevărate sau false, fixarea cu privirea (privire amenințătoare), chicotirea cu alte persoane privind surâzâtor spre victimă sau pronunțarea anumitor cuvinte care declanșează reacții de la un eveniment din trecut.
Efectele agresiunii
Victimile agresiunii pot suferi pe termen lung diverse probleme emoționale și comportamentale. Bullying-ul poate provoca singurătate, depresie, anxietate, poate face o persoană să-și piardă încrederea în sine, poate duce la sensibilitate crescută la boli. Traumele puternice, fizice sau emoționale, pot afecta profund starea de sănătate viitoare, ajungându-se până la boli cronice, ca expresie a unei dereglări interioare a organismului.
Cyberbullying (Hartuire cibernetica)
Articol principal: Cyberbullying
Cyberbullying-ul (hărțuire cibernetică) implică folosirea tehnologiilor informației și comunicațiilor, cum ar fi: e-mail-ul, telefoanele mobile, pager-ele, site-urile web defăimătoare, blog-urile (există persoane agresive care crează până și blog-uri), etc., cu scopul de a ataca ȋn mod deliberat, repetat și ostil un individ sau un grup de indivizi.
Agresiunea ȋn școli
Agresiunea ȋn școli poate apare ȋn aproape orice zonă a școlii și/sau chiar ȋn jurul clădirii școlii, cu toate că de cele mai multe ori apare ȋn băi, pe holurile școlii, ȋn autobuzele școlare, ȋn stațiile de autobuz și ȋn clasele care necesită lucrări de grup și/sau activități extrașcolare. Agresiunea ȋn școli constă de obicei dintr-un grup de elevi/studenți care profită de izolarea unui coleg (sau ȋl izolează ei) și recurg la agresarea acestuia cu scopul de a obține loialitatea trecătorilor care evită să devină următoarea victimă. Acest tip de bullying are menirea de a tachina și de a șicana victima ȋnainte de a trece la agresiunea fizică.
Ţintele agresorilor ȋn școli sunt adesea elevii care sunt considerați ciudați sau diferiți de colegii lor, aceste considerații făcând situaţiile date mai dificile pentru a le face față.
Unii copii sunt agresivi deoarece aceștia au fost izolați și simt o nevoie puternică de a aparține unui grup, ȋnsă ei nu posedă abilitățile sociale de a-și păstra prietenii. Plecând de la principiul „când te simți mizerabil, ai nevoie de ceva mult mai mizerabil decât tine ȋnsuți” se explică acțiunile negative a agresorilor față de persoanele mai slabe. Mulți copii nu pot evalua violența școlară ca fiind negativă sau inacceptabilă, așa cum fac adulții, și pot interpreta actele de agresiune ca amuzament sau distracție. Astfel, ei nu percep nici un motiv pentru care să prevină acele agresiuni atât timp cât ele le aduc un anumit nivel de bucurie.
