Touchpad
De la Saferpedia
Parte componentă, integrată a unui laptop, un touchpad, ca și mouse-ul, este un dispozitiv de indicare, constând dintr-o suprafață specială care poate traduce mișcarea și poziția degetului unui utilizator ce acționează pe suprafața respectivă, la o poziție relativă pe ecran.
Touchpad-urile pot varia ȋn mărime ȋn funcție de modelele laptop-urilor, dar de obicei nu sunt mai mari de 40 de centimetri pătrați. Ele pot fi găsite și pe asistenții personali digitali (PDA-uri - Personal Digital Assistant) și pe unele dispozitive de redare portabile mass-media - Zune folosește ȋn acest scop un Pad Zune.
Operarea și funcționalitatea
Touchpad-urile operează ȋn mai multe moduri inclusiv prin sensibilitate capacitivă și sensibilitate conductivă. Tehnologia cea mai comună utilizată astăzi este sensibilitatea capacitivă a degetului sau capacitatea dintre senzori. Datorită proprietății de simțire, touchpad-urile pe bază de capacitanță nu vor simți vârful unui creion sau alte implementări similare. De asemenea, degetele ȋnmănușate vor cauza, ȋn general, probleme ȋn folosirea acestor tipuri de touchpad-uri.
Touchpad-urile, asemenea touchscreen-urilor, prin construcția lor pot indica o poziție absolută ȋn timp ce precizia lor este limitată de mărimea lor fizică. Pentru o folosire ȋn mod obișnuit a touchpad-ului ca dispozitiv de indicare, glisarea unui deget pe suprefața sa este translată ȋntr-o mișcare de finețe a cursorului pe ecran, asemănător cu manipularea unui mouse care este plimbat pe o suprafață. Butoanele pot fi poziționate ȋn partea de jos a touchpad-ului, ȋn partea de sus sau ȋn lateral. Ȋn funcție de modelul touchpad-ului și ȋn funcție de driver-ul acestuia un utilizator poate executa operația de click și prin tamponarea ușoară a touchpad-ului. De asemenea ȋn funcție de driver-ul touchpad-ului utilizatorii pot folosi mai multe degete pentru a executa alte operațiuni (de obicei două degete).
Unele touchpad-uri au puncte „fierbinți”: locații pe touchpad care indică posibile intenții ale utilizatorului, alta decât cea de indicare. De exemplu pe anumite touchpad-uri glisarea degetului pe una din margini acționează ca o rotiță de scroll, controlând bara de scroll (defilare a paginilor dintr-o fereastră), pe verticală, pe orizontală sau chiar ambele. Touchpad-urile de la Apple necesită folosirea a două degete pentru scroll. Totuși, acestea sunt funcții dependente de driver și pot fi dezactivate.
Touchpad-uri ȋn dispozitive
Vechile computere desktop Apollo era echipate cu un touchpad ȋn partea din dreapta a tastaturii.
Touchpad-urile sunt utilizate ȋn principal la laptopurile portabile, deoarece un mouse standard necesită o suprafață plană lângă tastatură care nu este disponibilă tot timpul ȋn afara mediului standard de lucru cu computerul. Datorită poziției fixe a touchpad-ului față de tastatură și datorită impunerii mișcărilor scurte a degetului pentru mișcarea cursorului pe ecran, mulți utilizatori preferă touchpad-urile și tastaturile cu touchpad-uri incorporate. Cu toate acestea, aceste trăsături pot provoca frustrări atunci când degetul mare al utilizatorului atinge touchpad-ul ȋn timp ce tastează.
Touchpad-urile unidimensionale sunt de asemenea interfețele de control primare pentru navigarea prin meniu la actualele iPod-uri, unde acestea sunt menționate ca „roți de click” deoarece acestea detectează doar mișcarea pe o singură axă. De asemenea, cei de la Creative Labs folosesc touchpad-ul pentru linia lor de MP3 Zen, ȋncepând cu Zen Touch.
PowerBook 500 de la Apple a fost primul laptop care folosea un astfel de dispozitiv, căruia Apple i se referă ca „trackpad”. Atunci când a fost introdus ȋn mai 1994, a ȋnlocuit trackball-urile modelelor anterioare PowerBook. Caracteristicile cele mai recente ale trackpad-urilor de la Apple sunt simțirea a până la 5 degete simultan, oferind mai multe funcții de intrare, cum ar fi capacitatea de a aduce meniul contextual ȋn față prin lovirea ușoară cu două degete. La sfârșitul anului 2008, reviziile trăsăturilor a MacBook și a MacBook Pro au adus caracteristici noi touchpad-ului la care butoanele erau incorporate ȋn suprafața de urmărire.




